O analiză de sânge accesibilă, rapidă, potrivită pentru evaluarea inițială, hemoleucograma devine un instrument util în momentul în care există suspiciune de afecțiuni oncologice sau hematologice. Rezultatele hemoleucogramelor vor ghida medicii specialiști spre investigații suplimentare direcționate și vor facilita diagnosticarea la timp și intervențiile prompte. Hemoleucograma în depistarea cancerului nu va înlocui diagnosticul histopatologic definitiv și trebuie interpretată în context clinic.
Depistarea precoce a cancerului este de dorit pentru multe tipuri de cancer. Pentru o depistare precoce medicii vor recomanda metode de screening specifice pe tipuri de cancer, dar și investigații generale și de laborator: analize de sânge, hemoleucogramă completă, markeri tumorali, investigații imagistice avansate, când există o suspiciune sau un risc crescut.
Confirmarea diagnosticului de cancer se va realiza cu biopsie și examen histopatologic, însă analizele, precum hemoleucograma, vor permite înțelegerea unor simptome asociate cancerelor și începerea tratamentelor mai rapid, cu impact asupra ratelor de supraviețuire și asupra calității vieții pacienților oncologici.
Depistarea precoce a cancerului. De ce este importantă și cum se poate face mai ușor?
Supraviețuirea și succesul tratamentului oncologic pot depinde de depistarea precoce a cancerului. În stadii incipiente, cancerul este, de regulă, localizat într-o singură zonă și este mai simplu de tratat. Screeningul permite identificarea leziunilor premaligne și intervenția timpurie în procesul de carcinogeneză, încetinind progresia bolii și facilitând terapia curativă precoce.
La screeningul pentru cancerul de col uterin, de exemplu, s-au redus incidența și mortalitatea, iar la cancerul de sân, de prostată, colorectal, rata de supraviețuire a fost mai mare dacă a existat depistarea precoce.
Depistarea precoce a cancerului poate fi sprijinită de teste de sânge (hemoleucogramă, markeri tumorali, când există o suspiciune sau un risc crescut), de investigații imagistice (mamografie, CT cu doză scăzută la persoanele cu risc crescut de cancer pulmonar, ecografie), precum și de teste genetice pentru persoanele cu risc crescut. Se adaugă procedurile endoscopice (de exemplu, colonoscopia), autoexaminarea și examenul clinic.
Tratamentele pot fi mai puțin agresive și nevoia de chimioterapie extinsă nu mai este atât de mare, la fel nici cea de intervenții chirurgicale radicale și de radioterapie pe arii largi în cazul unei depistări precoce.
Dintre testele și investigațiile amintite, hemoleucograma completă rămâne o modalitate simplă și la îndemână de testare, care poate contribui la depistarea precoce a cancerului. Se va evalua numărul de leucocite, de eritrocite, de trombocite, aceasta fiind recomandată în controalele de rutină, când apar simptome evidente, precum oboseală, febră, infecții recurente, vânătăi sau sângerări neobișnuite, și pentru monitorizare.
Valorile normale la adulți, la nivelul hemoleucogramei, sunt:
-
Leucocite: 4.000-10.000/μL;
-
Eritrocite: femei 4,0-5,4 mil/μL, bărbați 4,5-6,1 mil/μL;
-
Hemoglobină: femei 11,5-15,5 g/dL, bărbați 13-17 g/dL;
-
Hematocrit: femei 36-48%, bărbați 40-52%;
-
Trombocite: 150.000-400.000/μL;
-
Neutrofile: 2.000-7.000/μL;
-
Limfocite: 1.000-4.800/μL;
-
Monocite: 200-800/μL;
-
Eozinofile: <500/μL;
-
Bazofile: <200/μL.
Intervalele pot fi diferite în funcție de laboratoarele unde se fac analizele. Se recomandă compararea cu valorile de referință furnizate de laborator la interpretarea finală.
Hemoleucograma completă este un prim test de evaluare, dar nu va diagnostica singură leucemia sau alte tipuri de cancer. Rezultatele aparent normale nu vor exclude prezența unui cancer, de aceea analizele trebuie repetate sau corelate cu alte rezultate ale analizelor, cu istoricul medical al pacientului și cu simptomatologia prezentă.
Medicii de familie, hematologii sau oncologii pot să recomande o hemoleucogramă și vor interpreta și rezultatele pentru a stabili planuri de tratament sau intervenții.
Hemoleucograma este utilă pentru depistarea cancerelor hematologice (leucemie, limfom Hodgkin sau non-Hodgkin, mielom multiplu) și în cancerele solide avansate sau cu afectare medulară, ovarian, de sân, gastrointestinal și pulmonar (pot determina modificări ale numărului de trombocite).
Cum ajută hemoleucograma în depistarea precoce a cancerului și ce valori vor fi investigate?
Mecanismele care facilitează depistarea precoce a cancerului dacă se folosește hemoleucograma sunt:
-
Depistarea blastelor (celule imature): se detectează niveluri anormale de leucocite, în special celule imature sau blastice, caracteristice leucemiei;
-
Monitorizarea progresiei bolii și a tratamentului: medicii își dau seama din valorile din hemoleucogramă dacă tratamentele funcționează sau dacă o afecțiune diagnosticată se ameliorează;
-
Diferențierea subtipurilor: hemoleucograma indică și anomalii ale leucocitelor, anemie, trombocite scăzute, prezența celulelor blastice imature, putând orienta spre un anumit tip de leucemie.
În contextul oncologic se vor evalua în primul rând valorile leucocitelor și formula leucocitară. Valoarea crescută poate fi cauzată de infecții, de o inflamație, de alergii sau, mai rar, de leucemie, iar o valoare scăzută este adesea cauzată de tratamentele oncologice urmate, de infecții severe, de probleme autoimune, de afectări ale măduvei osoase.
Limfocitele și valorile lor vor oferi indicii despre bolile oncologice. Valorile crescute pot fi cauzate de infecții virale, bacteriene, afecțiuni inflamatorii cronice, leucemie limfocitară, limfom. Neutrofilele sunt evaluate și pot avea valori scăzute, ceea ce poate indica, printre altele, cancer de sânge, afectarea măduvei osoase din cauza tratamentelor oncologice, răspândirea cancerului la nivelul măduvei osoase.
Nivelurile scăzute de eritrocite/hemoglobină apar frecvent în tipuri de cancer care afectează producția de celule sanguine, precum limfomul sau mielomul multiplu, și trebuie analizate.
Trombocitele verificate în hemoleucogramă pot avea valori scăzute și atunci poate fi vorba de efecte ale chimioterapiei, ale radioterapiei, de o leucemie, de un limfom sau de o infecție virală, de sepsis. Valorile crescute sunt și ele semnale ale unor tipuri de cancer sau apar în artrita reumatoidă, în anemia feriprivă.
Monocitele, un tip de leucocite din sânge și țesuturi, componente ale sistemului imunitar, fac parte din formula leucocitară a hemoleucogramei. Valorile normale sunt între 2% și 8% din numărul total de leucocite, respectiv între 200 și 800 de monocite pe microlitru de sânge la adulți sănătoși. Un număr de monocite prea mare la adult, de peste 1.000 de monocite pe microlitru de sânge, poate fi un semnal de alarmă.
Monocitoza, numărul crescut de monocite, indică ocazional și cancere de sânge, precum leucemia mielomonocitară cronică, leucemia monocitară acută sau limfomul Hodgkin. Dar, în cele mai multe cazuri, este vorba de infecții, boli autoimune, inflamație cronică sau recuperare după boală.
Monocitoza persistentă este un semn caracteristic al leucemiei mielomonocitare cronice, un cancer de sânge. Măduva osoasă produce prea multe monocite anormale, care pot înlocui celulele necesare: eritrocitele, trombocitele și leucocitele sănătoase.
La microscop, dacă se suspectează un diagnostic de leucemie mielomonocitară cronică, monocitele au, de regulă, aspect matur, uneori neregulat (displazic), iar celulele imature (blastice) sunt prezente în număr redus.
Monocitoza extremă, peste 5.000-10.000/μL, este frecvent asociată cu o malignitate hematologică.
Medicul specialist va evalua, dacă se observă creșterea monocitelor, durata, morfologia la frotiul de sânge și asocierea posibilă cu alte anomalii.
Interpretarea corectă a hemoleucogramei se realizează într-un context clinic clar și nu se bazează pe valori izolate. Se evaluează tiparul general, nu doar o singură linie celulară; urmează și corelarea cu simptomele clinice (de exemplu, febră, oboseală, scădere în greutate, transpirații nocturne, limfadenopatie).
Monitorizarea este recomandată pentru că o singură valoare anormală tranzitorie este, de regulă, benignă, în timp ce persistența sau agravarea progresivă ar putea însemna o patologie mai serioasă. Dacă este necesar, se vor recomanda investigații suplimentare: frotiu de sânge periferic, biopsie de măduvă osoasă, citometrie de flux, imagistică sau markeri tumorali specifici.
La MedLife, în laboratoarele acreditate RENAR și punctele de colectare, pacienții care au nevoie de o hemoleucogramă și au suspiciuni oncologice care trebuie confirmate vor găsi tehnologii moderne și personal calificat cu experiență pentru rezultate corecte. În plus, sunt disponibile și teste complexe realizate în laboratoarele centrale sau în parteneriat internațional.
Programările pentru analize sunt realizate rapid, telefonic sau online, din aplicație, cu eliberarea rezultatelor în timp util. Odată obținute rezultatele, medicii specialiști MedLife vor putea oferi o orientare diagnostică rapidă pacienților pentru stabilirea planurilor de intervenție și tratament în bolile oncologice.
Trasabilitate, acuratețe, opțiuni variate de recoltare și echipe de medici pentru interpretarea corectă a rezultatelor, diagnosticare și tratamente individualizate, acestea sunt beneficii pe care le vor avea pacienții care apelează la MedLife.
