Anunt Diamant Brol Medical Center

Brol Medical Center este o clinica privata situata in centrul orasului Timisoara cu o experienta de peste 21 ani in chirurgia estetica, infiintata in 1996.
https://www.brol.ro

EKG, ecocardiografie sau Holter, de ce investigație cardiologică ai nevoie și când?

EKG, ecocardiografie sau Holter, de ce investigație cardiologică ai nevoie și când?

Detalii stire

Social links
Categorie
Stiri sanatate
Modificat
acum 1 saptamana si 2 zile
Vizualizari
1364

Voteaza & Distribuie

Prezentare stire

De cele mai multe ori o inimă care dă semne de oboseală sau o trimitere de la medicul de familie într-un context medical mai complicat ne poate aduce în fața unor investigații cardiologice pe care cei mai mulți dintre noi nu le înțelegem în totalitate. EKG, ecocardiografie sau monitorizare Holter pot să pară la fel pentru un necunoscător, fără experiență medicală, însă fiecare „vede” inima dintr-un unghi complet diferit. Când avem nevoie de fiecare și de ce avem nevoie de astfel de investigații? Răspunsurile la aceste întrebări și la multe altele le vei descoperi în rândurile ce urmează.

Cardiologul nu poate evalua un organ intern, inima, fără investigații specifice și analize ale rezultatelor într-un context medical. Cele mai comune tipuri de investigații cardiologice, care oferă și toate răspunsurile de care au nevoie medicii specialiști, sunt EKG-ul, ecocardiografia, monitorizarea Holter.

Fără disconfort și fără durere, aceste investigații moderne vor permite oferirea unui diagnostic rapid și corect, bazat pe date concrete, permițând medicului să prescrie tratamentul personalizat țintit de care are nevoie un pacient la un moment dat. Ce diferențe există însă între cele trei, când e nevoie reală de ele și când nu și cu ce ajută în diagnosticare?

EKG vs. ecocardiografie. Când se recomandă și cum te poate ajuta investigația cardiologică specializată?


Investigația cardiologică este un tip aparte de investigație medicală care își propune să diagnosticheze și să monitorizeze pacienții care prezintă simptome, semne clinice și numeroși factori de risc cardiovascular. De regulă diagnosticarea și monitorizarea se vor realiza prin intermediul evaluării istoricului medical, consultului și măsurătorilor: tensiune arterială, puls, testare specifică cu EKG, ecocardiografie, aparatură pentru monitorizare ritm (Holter), teste de efort, imagistică avansată.

Discuția despre EKG sau ecocardiografie apare cel mai des atunci când sunt simptome evidente care ar putea indica un eveniment cardiovascular periculos: durere toracică, lipsă de aer, amețeli, respirație îngreunată, scăderea toleranței la efort, oboseală cronică fără o cauză anume (deși EKG-ul se efectuează frecvent și ca screening de rutină la pacienți asimptomatici). Se adaugă murmurul permanent, edemele, semnale clare de insuficiență cardiacă, tensiune mărită, puls neregulat.

Rezultatele de EKG sau ecocardiografie, electrocardiografie vor confirma sau infirma diagnosticul prezumtiv. Electrocardiografia sau EKG (ECG) este o investigație esențială pentru măsurarea și monitorizarea activității electrice a inimii. Cu ajutorul unor senzori (electrozi) puși pe piept, mâini și picioare, se poate vedea în timp real ritmul inimii și dacă există semne ale unui infarct recent sau în plină desfășurare.

Ecocardiografia merge mai departe și folosește ultrasunetele pentru a crea imagini video în timp real cu funcționarea inimii. Sonda specială „citește” și afișează structura fizică a inimii, mișcările mușchiului cardiac și valvele, cu măsurarea exactă a fluxului de sânge prin funcția Doppler. Se discută despre sonda TTE (transtoracică, sonda de piept, comună) sau TEE/TOE (transesofagiană, cu sondă introdusă prin esofag, efectuată obligatoriu sub sedare).

Prima dată se va recomanda un EKG pentru palpitații și tulburări de ritm cardiac, semne sau simptome cardiace clare, iar dacă inima e mărită sau valvele au probleme, se va realiza și o ecocardiografie mulți cardiologi le recomandă împreună pentru a avea o imagine clara despre sănătatea inimii pacientului.

Dacă avem durere toracică, bătăi rapide și neregulate ale inimii, probleme respiratorii, amețeli, oboseală, scăderea toleranței la efort, se justifică un EKG. Cu un EKG se monitorizează eficient boala cardiacă și se evaluează eficiența tratamentului. Palpitațiile rare vor impune monitorizarea ambulatorie și investigație tip Holter sau event monitor.

Ecocardiografia e indicată când e nevoie să se vadă în detaliu cum arată și cum funcționează inima. Este indicată în caz de insuficiență cardiacă, cardiomiopatie, probleme la valve, pentru monitorizare și evaluare efecte după un infarct, defecte congenitale sau leziuni post-infarct. La un murmur evident și simptome de boală structurală, ecocardiografia devine obligatorie.


Holter (monitorizare Holter ECG). Când e necesar și cum ajută în diagnosticare?


O investigație cardiologică recomandată alături de EKG și ecocardiografie este și investigația Holter. Când ne referim la Holter, discutăm despre un test medical neinvaziv prin care activitatea inimii se monitorizează continuu timp de 24-48 de ore.

Holterul în sine este un dispozitiv portabil care înregistrează continuu activitatea electrică a inimii (ECG), de obicei între 24 și 48 de ore. E nevoie de Holter pentru a vedea clar aritmii și simptome intermitente un EKG nu prea ajută în acest scenariu pentru că arată doar un moment, o imagine dintr-un interval prea scurt de timp din activitatea cardiacă.

Se recomandă investigație Holter dacă apar frecvent palpitații, stări de amețeală, leșin, dureri în piept care dispar și reapar. Rezultatele Holter pot fi baza pentru diagnosticare în caz de aritmii, episoade de tahicardie sau bradicardie pe care un aparat EKG nu le poate afișa.

În situația în care simptomele sunt prea rare, se va folosi un event monitor pe perioade lungi de timp. Medicul cardiolog poate solicita și un Holter atunci când vrea să vadă ritmul cardiac în viața reală. Jurnalul simptomelor și al activităților se va corela cu simptomatologia și modificările de ritm, oferind o imagine completă a problemelor pacienților.

Scenariile clinice în care ar putea fi implicat și un Holter sunt:

Durere toracică acută sau suspiciune de infarct: se recomandă în regim de urgență EKG rapid și ecocardiografie, urmate ulterior, doar dacă este necesar în perioada de recuperare, de investigația Holter;

Palpitații episodice: EKG e baza, dar se va recomanda Holter dacă EKG e normal totuși, dar simptomele persistă și au frecvență mare. Ecocardiografia se va face doar dacă există suspiciune de boală structurală sau pentru evaluare de substrat, valve, cardiomiopatie;

Leșin și amețeli fără cauze clare: EKG întâi, după care se recomandă Holter. Ecocardiografia va fi indicată doar dacă sunt suspiciuni de boli structurale sau de insuficiență cardiacă gravă;

Probleme de respiratie, edem, intoleranță la efort: EKG și ecocardiografie, urmate de Holter dacă există suspiciuni de aritmii;

Murmur cardiac la consult: ecocardiografia este importantă aici. Se recomandă și EKG, Holterul fiind indicat doar pentru suspiciuni de aritmie.

Rezultatele EKG, ecocardiografie și Holter și interpretare corectă


După investigațiile cardiologice pacientul primește o serie de rezultate, mai simple sau mai complexe, în funcție de tipul de investigație recomandată. Înțelegerea și interpretarea corectă a rezultatelor de la EKG, ecocardiografie și Holter sunt esențiale pentru un diagnostic corect și un treatament personalizat la final.

În urma unui EKG se va genera o trasare pe hârtie sau ecran cu unde repetate, rezultând un grafic. Graficul e interpretat astfel: unda P reprezintă activarea electrică a atriilor, complexul QRS reprezintă activarea electrică a ventriculilor, iar unda T este resetarea electrică (repolarizarea) pentru ventriculi. Medicul cardiolog va urmări frecvența, ritmul, intervalele și duratele.

La intervale și durate contează mult valorile afișate, fiind considerate normale următoarele repere: PR normal între 120–200 ms, QRS sub 120 ms, QT/QTc între 350–450 ms la bărbați și 360–460 ms la femei. Segmentul ST-T ar putea indica posibile semne de ischemie, însă este nevoie de context pentru o interpretare corectă.

La finalul unei ecocardiografii medicul va avea imagini sau clipuri video ale inimii și un raport de măsurători:
dimensiuni camere inimă, grosime pereți inimă, funcție, evaluare valve și fluxuri Doppler.

Ceea ce contează în mod deosebit este Fracția de ejecție (EF/LVEF). EF reprezintă procentul de sânge ejectat din ventricul la fiecare contracție: valorile de aproximativ 50–70% sunt normale, valorile de 41-49% reprezintă un procent ușor redus, iar cele de maximum 40% indică un procent redus. La bărbați procentul normal va fi de 52-72%, iar la femei de 54-74%.

O valoare EF mai mică poate însemna insuficiență cardiacă, însă aici situația este discutabilă și este nevoie de evaluare medicală, deoarece există și insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (HFpEF). La un Holter rezultatele sunt sub formă de raport în care apar referiri la frecvența minimă, maximă și medie, tipuri și număr de bătăi „anormale”, episoadele de aritmie, pauzele și fragmentele de trasare atașate în momentele relevante.

Aritmiile detectate la investigația Holter pot fi: fibrilație atrială (FiA), tahicardie, extrasistole ventriculare (EV) etc. Jurnalul simptomatologiei se compară cu modificările care apar pe înregistrările Holter, observându-se clar dacă ritmul anormal justifică schimbările. Investigațiile cardiologice se vor putea realiza în cele mai bune condiții în rețeaua de clinici MedLife.

Cu aparatură de ultimă generație și medici specialiști, MedLife oferă pacienților cu patologii cardiovasculare diagnosticare și monitorizare la cele mai înalte standarde de calitate. În funcție de diagnostic și de rezultatele de la EKG, ecocardiografie și Holter, se va interveni imediat pentru corectarea problemelor observate prin diverse metode moderne, cu riscuri minime pentru pacient.

Prin intermediul cateterizării cardiace, ca procedură principală de acces și diagnostic, se poate recurge la angioplastie sau montare de stenturi până la valvuloplastie și trombectomie, toate procedurile vor fi rapide și eficiente, iar pacienții vor beneficia de tratamente adecvate, prescrise doar după o diagnosticare corectă și completă.